Blog Lifestyle

“Învățând să nu fiu oaie”

O carte care așteaptă pe noptieră după o zi prea lungă, o despărțire, poate într-o perioadă mai dificilă din viață sau orice impas prin care treci, atunci când te simți pierdută și nu știi încotro să o apuci.

O carte pe care o oferi când admiri pe cineva și pe care o primești când ești apreciat.

O carte pentru domnișoarele și doamnele ambițioase care nu se mulțumesc cu puțin, care visează cât mai sus și care obțin întotdeauna ce își doresc.

O carte dedicată tinerelor și femeilor puternice, care zi de zi mută munții din loc, și care mai merită un răgaz de la haosul cotidian.

O carte pentru cele care au ochi pentru frumos și care citesc.

“Învățând să nu fiu oaie” – un manifest feminin pentru oricine are nevoie de inspirație sau trece prin perioade mai grele.

Iată că după mulți ani, deși am evoluat toți și pare că e mai ușor, încă trăim în lumea lor. Și măcar de ne-am confrunta doar cu acest lucru… Totul se întâmplă la foc automat și suntem bombardate din toate colțurile de “așa trebuie să faci X lucru”, “nu este bine să faci Y chestie”, etichetarea este la ordinea zilei și ne sunt înfățisate standarde imposibil de atins. În timp, mai devreme sau mai târziu, toate aceste strategii nescrise ale societății ne fac să fim din ce în ce mai vulnerabile, mai neîncrezătoare în forțele proprii și mai sceptice în fața noilor provocări. Nu mai vorbim de situațiile amoroase toxice prin care trec mii de fete și femei, care de multe ori îți pun capac. Trăim într-o lume toxică, care ne face să ne îndoim din ce în ce mai mult de propria persoană și ne face să ne pierdem identitatea, fapt ce conduce la frustrări sau depresie.

Mălina ne povestește prin personajul înfățișat de doamna A. că se poate să trecem peste greutăți și să ne regăsim pe noi, că este un drum lung și nu neapărat ușor, dar că noi, ca femei, nu trebuie să ne dăm bătute și trebuie să continuăm să înflorim. Făcând referire la titlul cărții, atât în sens figurativ, cât și propriu, trebuie să ne menținem puternice și să învățăm să nu fim oi. Societatea ne impune multe tipare, dar greșeala noastră este că încercăm cu tot dinadinsul să ne încadrăm în ele. Trebuie să devenim mai mult de atât, să demonstrăm mai mult și să învingem!

Românesc, feminist, actual. Despre încercări și eșec. Un exercițiu cultural, dar și spiritual, despre lucrurile care ar trebui să conteze în viața unei tinere la început de drum.

Pe Mălina o știu de mulți ani, suntem cunoștințe vechi. Nu am fost neapărat prietene, dar este dovada clară că inspirația poate veni din colțuri nebănuite. Îi urmăream cu drag blogul și îmi plăcea foarte tare stilul ei de a scrie. Eram clasa a VI-a cred, atunci când i-am citit primul articol și știu că tot în acea perioadă am prins curaj să îmi deschid și eu unul. Stați liniștiți, nu mai există, spre deosebire de al ei, care a rămas relativ în aceeași notă jovială adolescentină, dar sinceră și persuasivă încă de atunci. Am prins și eu curaj să-mi aștern gândurile online, dar nu a durat prea mult timp. Asemenei Mălinei, am avut și eu câteva perioade de pauză, mai lungi sau mai scurte, în această “carieră”.

O vreme nu am mai auzit nimic de ea, nu prea a mai scris, am văzut că este la studii în Anglia, nu are Instagram, dar posta rar pe Facebook câte o poză și evoluase frumos, eu eram pe drumul meu, am reînnceput toată treaba cu bloggingul, cumva chiar dacă nu vorbeam îmi plăcea să văd că evoluase și are o carieră promițătoare în față. Acum știu de ce nu a mai scris uneori pe blog, am înțeles de ce viața a dus-o peste hotare, și nu pot să spun decât că m-a inspirat cu atât mai mult.

Acum aproximativ o lună am văzut pe Instagram o reclamă, dar nu ca orice reclamă. Mi-a atras atenția faptul că era o copertă colorată viu, în tonuri de albastru, așa cum îmi place mie să cred – culoarea fericirii. Titlul părea promițător și îmi rămân ochii asupra numelui. Mălina. That Mălina? Am văzut că a scris o carte. WOW! O caut, descrierea sună promițător și pare stilul meu de lectură, plănuiesc să o cumpăr, dar timpul și vigilența nu au fost de partea mea, cumva uit, dar a rămas acolo undeva pe un wishlist imaginar. Am zis că am destule cărți în bibliotecă și eu nu apuc să termin nici jumătate dintre ele.

Mai trec două săptămâni, primesc pe Facebook invitație la evenimentul ei de lansare. M-am simțit mândră să fiu acolo și mândră pentru că a reușit. Un blog nu e suficient pentru ideile ei, mă bucur că a găsit formula completă de a-și exprima liber, fără limită de spațiu imaginară (“Dacă nu vor citi tot?”).

Am fost la eveniment, am pus mâna pe carte, mi-a semnat-o cum a știut ea mai bine și mai motivațional, am citit-o, m-am îndrăgostit.

Parcă o carte de acest fel lipsea din biblioteca mea. Omul potrivit la momentul potrivit…în acest caz, cartea potrivită. Și nu regret niciun leu plătit și nicio oră petrecută citind.

Eram în stare să o devorez în cel mult două zile, dar responsabilitățile veneau năvală și mi-a luat ceva mai mult. Am vrut să îi acord toată atenția mea, și am savurat fiecare pagină din plin. A fost răgazul meu după o zi lungă sau motivația de care aveam nevoie când trebuia să-mi adun toată ambiția de a merge mai departe în perioada aceasta stresantă, așa cum o descrie de altfel și Mălina.

V-am promis zilele trecute în articolul despre campania celor de la Intersport, #WOMANISM, că voi reveni cu un exemplu inspirațional pentru voi, here it is! V-am  povestit despre Mălina, cum m-a inspirat să-mi deschid primul blog, și cum această carte mă va ajuta să fac din ce în ce mai multe lucruri, pentru a muta Carpații din loc.

Cartea aceasta, la rândul ei un manifest, este menită să vă inspire și să vă dea curaj.

Puteți comanda cartea Mălinei online, de pe Elefant , Smart Publishing  sau pe Libris. Credeți-mă, nu veți regreta achiziția!

Mare grijă la femeile care citesc…suntem de neoprit.

Leave a Reply

Your e-mail address will not be published. Required fields are marked *