Blog

Bianca & The Ragtales World

1 iunie nu mai este de mult doar o simplă zi. Pe lângă faptul că intrăm oficial în sezonul cald (Vacanță, așteaptă-mă că sunt pe drum!), sărbătorim copiii de pretudindeni. Am putea spune că este una dintre cele mai fericite zile pentru cei mici, iar pentru noi, cei mai mari, ziua aceasta devine din ce în ce mai nostalgică odată cu trecerea unui alt an. Încă nu-s “babette”, însă gândurile mele nu-s prea departe când este vorba despre copilărie.

De când am terminat liceul (adică de doi ani – ce să mai, acum o viață), începutul de vară îmi trezește multe amintiri și eu intru într-un mood nostalgico-visător de nedescris.

Azi am acceptat provocarea Ragtales și stăm la depănat amintiri “din copilărie”. Brandul a apărut în anul 2011 și transmite vibe-ul moștenirii britanice. Fiecare jucărie este hand-made, iar designul acesteia pornește de la o schiță. Fiecare desen prinde apoi viață cu ajutorul unei varietăți de materiale colorate, cu o textură fină și sunt gata să devină prietenii tăi pe viață.

Din punctulul meu de vedere, toate jucăriile Ragtales au o personalitate aparte și să-mi aleg o preferată este o misiune imposibilă. În schimb, au fost alături de mine și m-au ajutat rapid să-mi găsesc inspirația, ba chiar mi-am amintit mai multe aspecte decât aș fi crezut.

Pe 5 august 1997 am apărut și eu pe aici. Habar n-aveam cu ce se mănâncă viața și drumul până la 10 ani a fost cel mai lung. Când am mai adăugat o cifră vârstei mele, parcă deja totul devenea mai serios.

Eram la școală și să nu iau calificativul “Foarte Bine” era cel mai rău lucru care se putea întâmpla, ca să înțelegem “gravitatea contextului”. Sunt o fire artistică încă de mică.  Pregăteam alături de prietenele mele câte un dans la fiecare serbare de sfârșit de an, adoram să desenez și să pictez, colecționam tot felul de reviste sau stickere și ticseam câte un caiet întreg cu ele, eu ii spuneam “Caiet Magic”, eram mortală.

Așteptam cu nerăbdare un nou episode din Spioanele, Witch sau cine știe ce alte minuni și eram fan declarat al prințeselor Disney, iar dacă exista vreun liceu de prințese acolo mă găseați cu siguranță, mă atrăgea monarhia de pe-atunci.

De Barbie nu mai zic, cred că e de la sine înteles că urmăream cu sfințenie fiecare film. Cred că am văzut Rapunzel de cel puțin 20 de ori, iar ca să fiu sinceră cu voi, m-aș mai uita și azi la fel de fascinată.

Filmele și cărțile mi-au adus bucurie încă de mica, mă inspirau și mă încărcau de energie pozitivă, cât despre jucării, aveam grijă de ele ca de o ființă vie. Pentru mine aveau toate un suflet, iar plușurile erau cele mai dragi mie.

Păstrez și acum un leu de plus și doi uruleți aduși de tata de pe vremea când avea tot felul de deplasări prin țară, iar în prezent am mai adăugat câțiva prieteni la colecție, primiți de la Matei în Montana vara trecută. După cum vedeți, nu m-am schimbat prea tare în această privință și nici nu plănuiesc să fac asta prea curând.

Am avut o copilărie extrem de frumoasă și fericită, totul datorită părinților mei care au avut grijă ca mie și fratelui meu să nu ne lipsească nimic niciodată. Nu exista Crăciun fără cadouri la modă, zi de naștere fără petrecere și 1 iunie fără a fi răsfățati cum se cuvine. Vara nu exista zi fără câteva ore în parc. Herăstrău rămâne cu siguranță parcul meu de suflet, acolo am cele mai multe amintiri. Încă mă întorc cu drag acolo cu orice ocazie, chiar dacă este destul de departe cu mine. Acolo am realizat și o parte dintre fotografiile de azi și mi se pare incredibil faptul că deși s-a modernizat, încă îmi trezește același entuziasm.

Ca orice copil, așteptam cu nerăbdare să cresc și să am parte de cât mai multe aventuri, însă acum realizez că tot făcând castele de nisip eram mai fericită. Nu că acum mi-ar lipsi ceva, nici nu se pune problema, însă atunci eram fără griji, fără stres și mi se citea în privire inocența copilăriei.

Ca să-l citez pe Marin Preda, “Timpul părea să aibă nesfârșită răbdare”. Când am intrat la liceu, parcă am intrat într-o bulă a timpului. Totul s-a accelerat incredibil de tare, iar eu abia mai țin pasul.

Țin neapărat să vă prezint și actorii principali ai acestui proiect, fără de care articolul de azi nu era posibil.

Păpușica Ruby este mereu în pas cu moda, iar outfitul ei în tonuri de roșu atrage imediat atenția. Ruby face parte din colecția specială de păpuși. Cred că eu și prietenele mele tocmai ne-am găsit corespondenta perfectă. Asemeni ei, sunt o fashionistă încă de mică. Mereu mă încălțam cu tocurile mamei, iar roșul mă atrăgea încă de pe atunci și am scris o poveste hazlie despre asta aici.

Măgărușul Pedro este superstarul colecției și îți va cuceri pe loc inima cu hit-urile sale de neuitat. Ca orice copil, mi-am dorit și eu să fiu cântăreață, dar cum voce nu am, acest vis a apus rapid. Mai am o șansă cu teatrul, simt că șcena este pentru mine și probabil n-am descoperit încă cea mai bună formă de a mă manifesta. E și blogging-ul un prim pas, nu?

Oscar este mereu în căutare de noi prieteni și este și el la curent cu cele mai recente tendințe. Poartă un pulover de lână super cool, finisat manual și o pereche de pantaloni în carouri (ador acest tip de imprimeu, după dungi, evident). Țin minte că în copilărie mi-era frică de câini, aveam câțiva mai fioroși în jurul blocului, însă treptat au intrat în rândul animalelor mele favorite.

Iepurașul Paddy are urechi ascuțite, gata să asculte cu atenție povești incredibile. Mereu o să fiu o iubitoare de povești, mi se par cea mai frumoasă metodă pentru o escapadă din cotidian. Iepurașii sunt fințe sensibile, dar agile, așa cum sunt mai toți copilașii, iar energia debordantă pe care o au imi aduc aminte de zilele când stăteam toată ziua la locul de joacă fără a obosi, iar a doua zi o luam de la capăt.

Varianta mini a lui Darcy este un ursuleț pufos, clasic. Fiecare copil cred că a avut la un moment dat măcar un astfel de ursuleț, eu tocmai ce v-am mărturisit mai sus că păstrez vreo doi. Sunt simpatici, inocenți și reprezintă în cel mai frumos mod copilăria. Acesta vine într-o cutie solidă și elegantă, fiind gata pentru un cadou, chiar și pentru cei care au trecut de vârsta copilăriei.

Șoricica Penny și șoricica Pompom mi-au propulsat amintirile în clasa I, la serbarea de sfârșit de an, când fiecare coleg avea câte o poezie despre un anume obiect, astfel încât să acoperim tot alfabetul. Doamna Învățătoare s-a dovedit de pe atunci o zână bună cu o intuiție fantastică, căci “Șoricel” mi-a devenit poreclă și mai târziu, din varii motive “chițăibile”. Deși am spus că mi-e greu să aleg o jucărie favorită, cred că cele două domnișoare m-au cucerit instant. Pompom are drept accesoriu o geantă de cumpărături tricotată, iar acest lucru vine la pachet cu pasiunea mea pentru modă, în timp ce Penny are un stil apropiat mie, fiind îmbrăcată într-o fustițp cu motiv floral și o vestuță tricotată extrem de feminină. Ambele jucării sunt în tonuri de mov și roz – două dintre culorile mele favorite, după albastru (evident).

Pentru a celebra cum se cuvine această zi minunată am filmat și un material super haios. Ne-am distrat copios la filmări și sunt foarte mândră de rezultatul final, așa că vă invit să îl vizionați aici.

Mulțumesc, Ragtales România, pentru că ai trezit în mine spiritul copilăriei și mi-ai oferit ocazia să dau timpul înapoi pentru câteva zile.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *